A fost odată ca niciodată un Prâslea, care a aflat despre existența unor mere de aur într-o grădină fermecată. Cel ce mânca din merele de aur obținea înțelepciunea desăvârșită. Hotărât să aducă înțelepciunea în regatul său, Prâslea a pornit într-o aventură epică. A trebuit să treacă prin Pădurea Întunecată. A traversat Râul Învolburat. A intrat în Peștera Adâncă, până a ajuns în Grădina Fermecată, păzită de un zid imposibil de trecut. Prâslea, erou ales, a reușit să treacă toate obstacolele și a intrat în grădina pomilor cu mere de aur. S-a întors în regatul său cu merele și le-a împărțit lumii, aducând in regat înțelepciune și prosperitate.

În folclorul universal găsim basme despre eroi în căutarea unor fructe ce conțin proprietăți rezervate lumii zeilor, lumii de dincolo. Hercule caută merele de aur din grădina lui Hesperide de la capătul lumii, care conferă imortalitate. Loki păcălește Zeița Idunn din mitologia scandinavă, care păstra merele tinereții rezervate doar zeilor. Ivan Țarevici din folclorul rusesc ia merele tinereții de la Țarul Mărilor salvând astfel și iubita sa Vasilisa cea Înțeleaptă. În mitologia chineză taoiană, Regina Mamă Xi Wangmu are o grădină edenică unde cresc piersicii imortalității rezervate zeilor și eroilor nemuritori.

Voi ce basme și mituri despre astfel de fructe cunoașteți?