Bradul – simbolul veacului de veci, datorită persistenței cetinei și formei coroanei sale. Asociat cu virilitatea, se folosește în ritualuri de nunți și de înmormântare. Cel mai cântat în bocete este bradul. Bradul este pomul cosmic. E adăpostul omului în toate ipostazele existenței sale. Din brad se face leagănul pruncilor, casa viilor și morților (sicriul), crucea mormintelor. Legatura dintre om și Brad s-a stabilit încă din civilizația lemnului, în fundamentul credințelor arhaice românești.
Pe vremea străbunicilor, în noaptea de ajun, se tăia și se ardea un brad. Bradul aici e o reprezentare fitomorfă a zeului autohton Crăciun. Acest act simboliza moartea și renașterea anuală a divinității.
Tradiția mai nouă din vest a împodobirii bradului s-a suprapus pe tradiția noastră arhaică a incinerării lui.
