De Paștele Blajinilor, dar și la multe alte zile dedicate strămoșilor, se practică obiceiul de a da de pomană.

Pomana este un ritual sacru cu rădăcini străvechi. Acest obicei caracterizează poporul nostru nu doar din punct de vedere religios, dar și moral. Pomana are efect multiplicator al binelui. Pe de o parte, pomana este un act de caritate și grijă față de aproapele nostru, care va beneficia direct de bunurile oferite. Pe de altă parte, pomana este un gest de sacrificiu și onorare a celor care au trecut în lumea de apoi. Nu degeaba, se rostește numele persoanei, de sufletul căreia se dă de pomană în momentul actului. “Ia de sufletul răposatului [cutare]”. Acest răposat este invocat în momentul pomanei, adică este “pomenit”. De parcă vrem să spunem: ție, îți transmit această pomană. Așadar, atât viii cât și morții beneficiază de pomană.

Ce conține pomana la Blajini și ce rost are?
– ouă roșii și pască/ cozonac (daruri pascale prin care sărbătorim Paștele cu cei care nu mai sunt cu noi)
– pâine sau colaci (mancarea de bază menită de a potoli foamea lor)
– vin, băuturi alcoolice (daruri menite de a înlesni călătoria sau suferința sufletelor)
– apă sau băuturi non alcoolice (menit de a potoli setea lor)
– lumânări (simbol al luminii în întuneric și a căldurii, călăuză spirituală către Dumnezeu)
– cănuțe, pahare, farfurii (vase purtătoare de bunurile de pomană, obiect cu putere de protecție)
– ștergărel/ batistuță (simbol al curățeniei și purității, al compasiunii pentru suferințele celor morți – batista le servește pentru a-și șterge lacrimile, obiect cu putere protectoare)
– alte mâncăruri (orice mănâncă viii și vrem să credem că apreciază și morții).