Vărsatul este denumirea populară a varicelei, dar și a altor boli infecțioase “buboase”. Strămoșii noștri personificau această boală prin Sfânta Barbura, patrona bubatului (sărbătorită pe 4 și 5 decembrie). În aceste zile copiii nu aveau voie să mănânce nici un fel de boabe sau semințe. În imaginarul românilor dinainte, boala era o femeie bătrână cu obrazul plin de bube. Femeile cu copii obișnuiau să facă două turte și să le pună sub streșina casei. Când Vărsatul trecea pe lângă casa în cauză, mânca din turte, uita de ce a venit și mergea la urmatoarea casă.
Vecinii noștri bulgari disting trei feluri de vărsat, cauzate de trei surori de vârste diferite. Ei au obiceiul să încălzească 40 de boabe de vasole neagră și să atingă bubele de vărsat cu ele. Apoi să le îngroape în pământ.
Eu am avut vărsat de vânt la 24 de ani și credeam ca înnebunesc 😵
