În primele 9 zile ale lunii martie, românii sărbătoresc Babele, o tradiție precreștină asociată cu rituri de trecere și ciclurile agricole. Tradiția constă în alegerea uneia dintre cele 9 babe și observarea zilei corespunzătoare alegerii tale, căci se spune că îți va arăta norocul și starea de spirit pentru anul ce urmează. De exemplu, dacă îți alegi baba de pe 6 martie, vei fi atent la cum decurge ziua aceea, pentru a-ți interpreta semnele.

De ce femei? Și mai ales, de ce babe (bătrâne)?

Aici, bătrânele sunt personificări ale timpului.  În societățile agrare preistorice, ciclurile agricole și schimbările anotimpurilor erau legate de fertilitate și de principiul feminin.

Babele sunt considerate păstrătoare ale înțelepciunilor străvechi. Sunt adesea văzute ca vrăjitoare sau vizionare, fiind capabile să citească semnele naturii. Totodată, sunt cunoscute ca fiind capricioase și imprevizibile – așa cum e vremea la început de primăvară. Din acest motiv, oamenii obișnuiau să practice divinații în zilele Babelor.

Cea mai bătrână dintre ele este Dochia, zeița iernii, care moare pe munte alături de cele 9 oi ale ei, simbolizând moartea timpului vechi. Firește, ea este urmată de o nouă generație de zei, fiul ei Dragobete, inițiatorul primăverii.

Zeițe babe în alte mitologii

Românii nu sunt nicidecum singurii care au în folclor o zeiță bătrână profund conectată cu natura. Cei din cultura celtică o au pe Cailleach, o zeiță a iernii care controlează vremea și se transformă în tânăra domniță Primăvară.

Slavii o au pe Baba Yaga, o vrăjitoare bătrână legată de moarte și natura sălbatică.

Grecii o au pe Hecate, zeița cheilor (cheile către lumea de dincolo și către cunoaștere), a răscrucilor (alegeri) și a șerpilor (magie și renaștere). Interesant este că Hecate nu este o zeiță originală din panteonul grecesc. Unii cercetători o leagă de Tracia și de Balcani, unde, ce să vezi, o avem pe zeița Baba Dochia.

Alegeți-vă baba bine, urmăriți vremea și starea voastră de spirit.