(II) Baba Dochia – Marea Preoteasă

Baba Dochia e un personaj emblematic în folclorului românesc. Zeița timpului și mama Pământului, făcând parte din prima generație de zei. Baba Dochia a fost aleasă să reprezinte Marea Preoteasă în pachetul nostru de Tarot.

În vechiul panteon local, Baba Dochia este figura feminină care stăpânește trecerea dintre iarnă și primăvară. În fiecare an pornește într-o călătorie pe munte, însoțită de 12 oi ți purtând 12 cojoace. Pe măsură ce urcă, toarce un fir roșu și alb – Mărțișorul, simbolul renașterii și al revenirii primăverii. Odată cu încălzirea vremii, își leapădă cojoacele, unul câte unul. Apoi, un ger năprasnic o cuprinde pe ea și pe turma ei, preschimbându-le în piatră, până la următoarea primăvară, când ciclul reia de la capăt.

În Tarot, Marea Preoteasă este purtătoarea speranței, a răbdării, a rigoarei și a severității, precum și a unei legături adânci cu Pământul. Ea poate fi o femeie, o mamă sau o bunică ce păstrează cunoașterea din vremurile de dinaintea începutului. Tradițional, se află între două coloane: una albă și una neagră, privind atât către lumină, cât și către întuneric. Ea știe tot. Corpul ei ceresc guvernator este luna, simbol al călătoriei spre adâncurile subconștientului.

Baba Dochia este și ea mamă. Fiul ei, Dragobete, este zeul iubirii și al primăverii, aparținând celei de-a doua generații de zei. Deseori este înfățișată ca o bătrână morocănoasă, agățată de iarnă. Însă rolul ei este de a păstra ordinea anotimpurilor și de a se sacrifica în fiecare an pentru ca primăvara să revină. Cojoacele și oile ei reprezintă lunile anului. Mărțișorul este firul timpului, oscilând necontenit între roșu și alb (iar în unele variante între alb și negru). Arborii din imagine simbolizează cele două coloane, înconjurate de firul bicolor.

Ce vă transmite Baba Dochia în postura de Mare Preoteasă?