Sorcovitul este o formă de colindat, derivat din cântece ceremoniale arhaice. Sorcova substituie o divinitate fitomorfă invocată de copii în prima zi a anului.

Invocațiile sunt menite să cheme forțe de protecție asupra gazdei și să le aducă oamenilor viața lungă, sănătate și prosperitate. În timpul rostirii versurilor, copiii bat ritmic cu sorcova ușa sau fereastra, sau corpul gazdelor. Acest bătut ascunde și el un un ritual arhaic. Bătaia rituală se atestă și la bătutul pământului cu maiul (pentru alungatul frigului), bătutul toacei, bătutul pe umăr etc.

Sorcova este un instrument de putere, ca toiagul ciobanului, sau, mai nou, baghetă magică. Acest instrument trebuie confecționat de viitorii “magicieni” (copii), ce vor înfăptui ritualul. De Sântandrei se punea în apă călduță mlădițe de măr, că să înmugurească la Anul Nou.

Deși acum nu se mai sorcovește cu mlădițe, versurile colindului încă fac referință la flori de măr. Sorcovele sunt confecționate din ram de brad, mereu verde, făcând referință la înnoirea vegetației, sau din crenguțe decorate cu panglici și zorzonele, imitând un ram înflorit.

Sorcova nu se aruncă, căci poate fi de folos la descântat oamenii sau animalele când se îmbolnăvesc.